Un tip de vreo cincizeci de ani din
Letonia, pe care l-am întâlnit la Londra, mi s-a destăinuit, cu oarecare
sfiiciune, că în ultimele două decenii a citit numai o carte. Dar, felul său de
a vorbi trăda atotcunoaștere, inumerabile lecturi și o aleasă educație.
Pe de altă parte, câțiva tineri moldoveni, pe care îi
întâlnisem tot la Londra, se lăudau înde ei cine și ce studii superioare a
făcut. Doi dintre ei, pe tonuri triumfătoare, adăugaseră că au avut mare noroc,
datorită banilor pe care i-au dat profesorilor, să absolvească universitățile
fără să deschidă o singură carte.
Dacă în spațiul nostru estic, mai cu seamă în Republica
Moldova, a nu citi a devenit o modă până și printre studenți, la Londra, fie în
tren sau în metrou, aproape toți pasagerii citesc. Citesc și albii, și negrii,
și bărbații, și femeile. Unii citesc ziare, alții citesc cărți... Ai senzația
că transportul public din Londra este, de fapt, o veritabilă bibliotecă mobilă.
Marea Britanie este unul dintre cele mai dezvoltate state
ale lumii. La fel de dezvoltate sunt și fostele colonii britanice (Australia,
Noua Zeelandă etc.). Ar fi de dorit să împrumutăm măcar unele din obișnuințele populației
acestor țări, mai cu seamă lectura, deoarece a citi înseamnă a cunoaște, a-ți
forma propria opinie despre lucruri și oameni, a fi mai deștept, mai puțin
vulnerabil în fața manipulărilor de orice gen venite din partea politicienilor
și a altor indivizi din jurul nostru.
Într-un articol precedent scrisesem că moldovenii sunt
foarte harnici. Dar, pentru a prospera, nu-i suficientă hărnicia. Inteligența
ar fi una din importantele chei ale progresului general al unei națiuni. Unul
dintre popoarele inteligente ale lumii, pe care merită să-l amintesc aici, este
Japonia. Acest stat insular, zguduit în permanență de cutremure, care nu
dispune de bogății subpământene, se bucură de o economie foarte dezvoltată. Raportul
OECD Education at a Glance 2012 arată
că anume economiile mai dezvoltate ale lumii au cele mai educate populații. În
acest clasament Japonia ocupă locul trei în lume, după Canada și Israel, cu 45%
din populație care are studii superioare, iar rata de creștere este 2,9 % pe
an.
Așadar, am ajuns la concluzia că inteligența este un
atribut al bunăstării. Or, munca fizică cu care sunt obișnuiți cei mai mulți
dintre moldoveni, presupune o implicare foarte neînsemnată a creierului, a
gândirii. Din acest motiv, pus în situația de a lua decizii importante, radicale,
vitale, cetățeanul nostru resimte, de cele mai multe ori, teamă și neîncredere.
Dimitrie Cantemir notase în Discriptio
Moldavie că: „Moldovenii nu numai că
nu iubesc învățătura, dar aproape că o urăsc...”. După cât de puțini oameni
iubitori de carte am întâlnit în țara noastră, ar putea să fie adevărat. Dar,
într-o societate cu prea puține minți luminate este cvasiimposibil de realizat
schimbări prea mari.
O altă problemă a noastră este sistemul de învățământ corupt. Atâta timp
cât se va da mită, mulți studenți, foarte mulți se vor învrednici doar de
diplomă de studii superioare, nu și de cunoștințe.
Nu cunosc niciun stat în lume care să se fi dezvoltat economic fără să fi
cunoscut anterior sau cel puțin în același timp și o dezvoltare a învățământului. Oricât de harnici am fi, șansele noastre de a progresa economicește
sunt minime. Dezvoltarea economică este strâns legată de dezvoltarea noastră
intelectuală.
Haideți să punem mâna pe carte, fraților! Pentru
că un popor fără carte, este un popor fără viitor.
No comments:
Post a Comment